Vegetația
Vegetația este de stepă modificată antropic datorită cultivării terenurilor.
Condițiile naturale de sol și climă au favorizat la Mihăileşti cultivarea plantelor agricole de mare cultură și anume: porumbul, grâul, orzul, ovăzul, plante ce dau producții ridicate în anii cu precipitații și condiții favorabile.
Se cultivă de asemenea mazărea și fasolea, cartoful, legumele (roșii, ardei, vinete, etc), şi pepenii care înlocuiesc fructele care în zonă înregistrează un oarece deficit în zonă. Plante tehnice cultivate în această parte a judeţului Buzău, sunt: floarea – soarelui, sfecla de zahăr, tutunul.
Plantele ierboase sunt rezistente la secetă; dintre acestea amintim: pirul gros, colilia, mohorul, pelinul, holera, cicoarea, pălămida, costreiul, ciulinul, susaiul. Pălămida și costreiul compromit în mod îngrijorator culturile, dacă lucările de întreținere nu sunt efectuate la timp și în mod corespunzător. Se întâlnesc de asemenea volbura, rapița sălbatică, neghina, trifoiul.
Arbuștii cei mai întâlniți sunt: porumbar, sânger, măceș, mur.
Arborii sunt adaptaţi zonelor de câmpie şi se întâlnesc aici specii de: stejar, salcâm, anin, tei, carpen, ulm, frasin, jugastru. Plantele medicinale întâlnite sunt: coada șoricelului, mușețelul, cimbrul de câmp, ciuboțica cucului, părul ursului, traista ciobanului izma, socul, măceṣul. Sunt adunate de săteni în cantităţile necesare nevoilor din gospodărie.
Fauna
În zonă se întâlnesc broaște, albine, viespi, bondari, lăcuste,greieri, paianjeni,fluturi de zi şi de noapte, melci, muște și multe feluri de alte insecte. Insectele sunt vietăţi care trăiesc sub scoarţa copacilor, sub frunzarul acestora şi au rol în transformarea substanţelor organice şi în îmbogăţirea pământului cu substanţe humice.
Păsările constituie una dintre cele mai cunoscute şi numeroase grupe de vieţuitoare. Prin cântecul, prin penajul, prin modul de viaţă, prin foloasele aduse omului distrugând dăunătorii, dar şi prin daunele produse, sunt în atenţia permanentă a omului. Dintre speciile de păsări prezente aici amintim: ciocârlia, privighetoarea, mierla, cioara de semănătură, presura de gradină, vrabia, prigoria, graurul care s-a înmulţit foarte mult în ultimii ani şi provoacă mari distrugeri culturilor şi viţei-de-vie. Răpitoarele de zi şi de noapte sunt uliul porumbar, şorecarul, cucuveaua. Pe sub pământ, cârtiţa şi ariciul îşi sapă cu harnicie galeriile.
Fauna mai cuprinde rozătoare ca: iepurele de câmp, şoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, orbetele, dihorul. În pădurea din Brebu sunt fazani. Se întâlnesc de asemenea căprioara, lupul, mistreţul şi iepurele de câmp. În bălţile de pe teritoriul comunei sunt peşti care fac deliciul şi plăcerea pescarilor.
În concluzie, teritoriul comunei Mihăileşti dispune de un cadru natural variat în care fauna de câmpie dar şi de pădure este foarte bine reprezentată de animale, păsări, insecte, de tot felul.
Text preluat din Strategia de dezvoltare locala 2014-2020 – Comuna Mihailesti
