În lucrarea ,,Buzău Ghid monographic” apărută la Editura Anastasia Ina, editia I Buzău 2002, se menţionează că prima atestare documentară a comunei este din 16 ianuarie 1615 şi apare sub denumirea de Răsturnaţi. Numele actual al localităţii i-a fost dat după cel al Paraschivei Mihăilă, soţia celui mai mare moşier din zonă, pe numele său Mişu Hristodor. Moşia avea aproximativ 500 de hectare de teren agricol şi făcea parte din Plasa Glodeanurile. Mişu Hristodor locuia în Bucureşti pe strada Palatului nr.1, la Curtea Regală actuală.
Pe teritoriul actual al comunei, Hristodor avea un conac de vară, şi administra luciul de apă al bălţii care atunci avea o suprafaţă mult mai mare. Un hrisov datat 1654 emis de cancelaria domnitorului Constantin Şerban, menţionează hotarele părţii de obcină întărită lui Gavriil şi fratelui său Vlad Tiganuş, obcină care se întindea până la pârâul Sărata.
Din păcate nu sunt dovezi scrise care să indice vechimea locuirii satelor comunei şi nici mărturii ale îndeletnicirii oamenilor pe aceste meleaguri, izvoarele documentare fiind reduse şi începând doar pe la mijlocul veacului al XVII lea.
În ,,Dicţionarul geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Buzău” Ediţia a II a, Buzău 2005, Basil Iorgulescu arată că satul Mihăileşti era în plasa Tohani, situată pe malul stâng al pârâului Sărata şi se învecinează la nord cu moşiile din Movila Banului, Bugheni Sărata şi cu comuna Cioranca. La est este moşia Şopârliga, iar la sud este moşia Glodeanu Sărat sau Cufuritu, cum i se mai spunea în zonă; la vest se învecina cu moşiile Dulbanu şi Miroşi până aproape de locul de vărsare al pârâului Naeanca în Sărata.
Potrivit aceleiaşi scrieri a lui Basil Iorgulescu la nivelul anului 1892 satul Mărgineni făcea parte din comuna Mihăileşti, avea o populație de 520 de locuitori şi 120 case şi avea două părţi: Mărginenii de Sus şi Mărginenii de Jos. Tot aici este menţionat lacul ,,Mărginenu” care se formează în localitate şi se scurge în lacul Colţăneni, care avea mult peşte. Colţăneni era şi sat a comunei Mihăileşti cu 320 de locuitori şi 72 case.
Comuna era formată la 1892, anul scrierii lui Basil Iorgulescu, din satele Mihăileşti, Colţăneni şi Mărgineni şi avea o populaţie de 1400 locuitori şi 322 case.
De menţionat este că de-a lungul istoriei, din comună a făcut parte şi satul Florica în perioadele 1910-1923, 1968-2006. În 2006 în urma unui Referendum Florica a devenit comună de sine stătătoare.
Din secolul XIX datează bisericile comunei: în satul Mihăileşti cu hramul ,,Sfinţii Voievozi” construită între anii 1851 – 1859, în satul Mărgineanu biserica cu hramul “Mihail şi Gavrilă” ridicată între anii 1822 – 1826.
Text preluat din Strategia de dezvoltare locala 2014-2020 – Comuna Mihailesti
